Chirurgia bariatrică - chirurgia obezităţii
Chirurgia bariatrică este astăzi metoda de elecţie în cadrul terapiei obezităţii morbide.
Chirurgia bariatrică
Este o potenţială opţiune pentru pacienţii cu obezitate morbidă (IMC ≥ 40) sau cu obezitate grd.II (35 ≤ IMC ≤ 40) însoţită de comorbidităţi, atunci când metodele mai puţin invazive de pierdere în greutate, cum ar fi dieta, exerciţiul fizic, tratamentele farmacologice, modificare de comportament au eşuat, sau la pacienţi obezi cu risc înalt din punct de vedere al comorbidităţilor.
Există o mare varietate a procedurilor chirurgicale ce pot fi clasificate în 3 categorii, funcţie de mecanismul de acţiune:
-
Restrictive (limitează cantitatea de hrană ingerată): inelul gastric (gastric banding), gastrectomia longitudinală (gastric sleeve)
-
Malabsorbtive: alterează procesul de digestie
-
Mixte (restrictive + malabsorbtive): ambele mecanisme – bypass gastric, diversie biliopancreatică.
Fiecare intervenţie este caracterizată de beneficii, dezavantaje şi riscuri.
Inelul gastric ajustabil
Este un dispozitiv din silicon, gonflabil, care este plasat în jurul zonei superioare a stomacului, printr-o intervenţie laparoscopică pentru a împărţi stomacul în două porţiuni inegale. Prima porţiune din stomac este mai mică şi comunică cu restul stomacului printr-un canal calibrat de inel. Cu cât stomacul este mai strangulat, cu atât trecerea alimentelor va fi mai limitată. Dupa prima ajustare a inelului, la două luni post-operator, vor exista alte ajustări dictate de ritmul scăderii în greutate.
Gastrectomia longitudinală (gastric sleeve)
Constă în secţionarea stomacului de-a lungul sau, pe cale laparoscopică, cu îndepărtarea marii curburi gastrice.
Eficienţa gastrectomiei longitudinale – Gastric Sleeve – în tratamentul obezităţii morbide este determinată de mai multe mecanisme de limitare a aportului alimentar:
1. Reducerea capacităţii rezervorului gastric - Prin intermediul gastrectomiei longitudinale (Gastric Sleeve), se îndepărtează o mare parte a stomacului (cca 80%), lăsând în circuitul digestiv un tub gastric de dimensiuni foarte reduse (cca 150ml). Pacientul va fi obligat, astfel, să consume cantităţi foarte mici de alimente.
2. Diminuarea senzaţiei de foame – La nivelul porţiunii fundice a stomacului se află receptori specializaţi în eliberarea hormonilor responsabili de creşterea apetitului. Ori de câte ori stomacul este gol, în peretele gastric se produce ghrelina care circulă prin sange şi determină acţionând la nivelul creierului (hipotalamus), senzaţia de foame. Operatia de reducere a stomacului presupune şi îndepărtarea acestui segment de stomac (fundul stomacului), ceea ce duce la diminuarea nivelul plasmatic de ghrelina. Astfel, senzaţia de foame a pacienţilor se diminuează, ceea ce conduce la scăderea numărului de mese şi a gustărilor servite de aceştia pe parcursul zilei.
3. Instalarea precoce a saţietăţii – După operaţia de gastric sleeve, umplerea rapidă a stomacului nou creat (tubul gastric de 150ml) determină instalarea precoce a unei senzaţii de saţietate.
Bypass-ul gastric
Presupune izolarea completă a unei mici porţiuni din stomac, faţă de restul stomacului. Prin intermediul acestei intervenţii, alimentele vor ajunge numai în porţiunea superioară a stomacului şi niciodată în partea inferioară. Pentru a asigura tranzitul digestiv, la acest stomac format se conectează o parte din intestin, ce va prelua alimentele înghiţite.
Avantajele acestei operatii sunt multiple: stomacul se umple după câteva înghiţituri, iar alimentele ajung mult mai repede în intestin, generând o senzaţie de saţietate; datorită ocolirii primei părţi a intestinului subţire (locul în care sunt absorbite dulciurile şi grăsimile).
Diversia biliopancreatică
Este cea mai severă metodă de a interveni în procesul de absorbţie a caloriilor şi nutrienţilor alimentari. Procedura constă în rezecţia gastrică aproape totală şi conectarea la zona distală a intestinului subţire. În acest fel alimentele consumate în cantitate redusă ocolesc cea mai mare parte a intestinului subţire, ajungând numai în porţiunea finală a acestuia, neputând fi asimilate în întregime.
Plicatura gastrică
Este un procedeu restrictiv de chirurgie bariatrică. Metoda constă în efectuarea unor pliuri în peretele gastric, urmate de sutura pliurilor cu fire chirurgicale neresorbabile astfel încât stomacul este transformat într-un tub cu o capacitate de 150-200 ml.
Balonul intragastric
Micşorează foarte mult aportul alimentar prin introducerea în stomac a unui balon de silicon. Intervenţia este nonchirurgicală - se face pe cale endoscopică. Balonul dezumflat se introduce pe gură, în timp ce pacientul se află sub un anumit grad de sedare. Ajuns în stomac, balonul este umplut cu 400-700 cm cubi de ser fiziologic şi albastru de metilen. Balonul ocupă aproximativ două treimi din capacitatea stomacului unui organism normal. După şase luni balonul trebuie scos.
Balonul intragastric se decuplează de la tubul de alimentare, se închide etanş şi rămâne plutind în stomac, din care umple o bună parte, realizând senzaţia de saţietate la ingerarea unei cantităţi mici de alimente.
Evaluarea preoperatorie
Evaluarea preoperatorie a pacienţilor şi stabilirea tipului de intervenţie şi a momentului operator este făcută de o echipă multidisciplinară. Pacientul va fi evaluat obligatoriu de medicii din următoarele specialităţi:
1. Diabet, nutriţie şi boli de metabolism
2. Gastroenterologie (pentru endoscopie şi biopsie pentru Helicobacter Pylori)
3. Endocrinologie
4. Pneumologie (pentru depistarea apneei în somn)
5. Cardiologie
6. Psihologie
7. Chirurgie
8. Anestezie şi terapie intensivă
În urma bilanțului, în funcție de comorbiditățile descoperite, este posibil să urmeze o perioadă de tratament de 1-12 săptămâni pentru ameliorarea acestor afecțiuni.
Evaluarea preoperatorie şi intervenţia chirurgicală pot fi făcute de aceeaşi echipă medicală fie la Spitalul Universitar de Urgenţă Sf. Spiridon IAŞI fie la Arcadia Hospital.
Evaluarea postoperatorie
După efectuarea intervenţiei chirurgicale, echipa medicală urmăreşte rezultatele imediate ale vindecării chirurgicale şi scăderii în greutate!
Intervalele de control postoperator sunt:
- la 7 zile: scoaterea firelor tegumentare
- la o lună: primul control pentru evaluarea scăderii ponderale şi analize sanguine de specialitate
- la trei luni: al doilea control pentru evaluarea scăderii ponderale, analize sanguine de specialitate
- la şase luni: evaluarea scăderii ponderale, analize sanguine de specialitate
- la un an: evaluarea scăderii ponderale, examinarea tranzit baritat, analize sanguine de specialitate.
După această perioadă se recomandă controale anuale pentru depistarea şi corectarea eventualelor deficienţe.
Este foarte importantă contribuţia psihologului la pregătirea pacientului pentru intervenţia chirurgicală dar mai ales pentru ce urmează după intervenţia chirurgicală - schimbarea radicală a modului de viaţă.
Psihologul conduce un grup de sprijin al pacienţilor bariatrici în care foştii şi potenţialii pacienţi se întâlnesc şi fac schimb de experienţă.
Nutriţia pacienţilor operaţi
În vederea obţinerii succesului terapeutic este necesar ca persoana implicată să fie bine informată, să fie extrem de motivată şi să beneficieze de suportul familial, necesar atât în perioada preoperatorie, cât mai ales postoperator pe termen lung, când se vor produce modificări de comportament alimentar şi stil de viaţă.
Câteva dintre principiile care stau la baza îngrijirii persoanelor ce au beneficiat de chirurgie metabolică:
Implicarea echipei multidisciplinare în ingrijirea pacientului pre- şi postoperator este de o importanţă vitală, în scopul educării acestuia cu privire la dietă, activitate fizică şi modificările de comportament în sensul stilului de viaţă sănătos.
Imediat postoperator, realimentarea pe cale orală se va face cu lichide clare, cantităţi mici în mai multe prize zilnice, cu creşterea progresivă a consistenţei alimentelor consumate în funcţie de toleranţa digestivă, pe parcursul a mai multor săptămâni. Această perioadă va permite adaptarea şi modificarea comportamentului alimentar al fiecărui pacient către un aport restrictiv, în mai multe prize zilnice, în scopul evitării vărsăturilor alimentare.
În perioada postoperatorie, se recomandă un aport mediu de proteine de 60-120 g/zi, în scopul menţinerii masei musculare în timpul perioadei de scădere ponderală şi ulterior pe termen lung. Aportul de proteine este deci de o importanţă vitală în prevenirea malnutriţiei proteice, mai ales în cazul persoanelor ce au beneficiat de o procedură malabsorbtivă.
În ceea ce priveşte micronutrienţii în perioada postoperatorie, se recomandă suplimentarea cu vitamina D şi calciu în scopul prevenţiei osteoporozei.
Pe termen lung, recomandăm suplimentarea cu vitamine şi minerale individualizat, cu monitorizarea periodică a parametrilor nutriţionali în vederea prevenţiei şi, eventual, depistării precoce a eventualelor deficite micro- sau macronutriţionale ce pot apare în perioada postoperatorie.
Ulterior va avea loc creşterea progresivă a consistenţei alimentelor consumate, în funcţie de toleranţa individuală, în scopul prevenirii apariţiei vărsăturilor şi a evitării lezării suturilor anastomotice.
Apneea de somn
Apneea reprezinta o tulburare a respiratiei in timpul somnului caracterizata prin aparitia repetata a unor episoade de obstructie completa sau partiala a cailor respiratorii superioare in timpul somnului, asociata cu sforait puternic si somnolenta diurna.
Frecventa sindromului de apnee în somn de tip obstructiv de cel puţin 2% la femei şi 4% la bărbaţi de vârstă peeste 40 ani, cu o creştere marcată a prevalenţei la sforăitori. Severitatea acestei afectiuni se apreciaza prin numarul mediu al apneilor inregistrate intr-o ora de somn (AHI): apnee usoara – AHI = 5-15/ora, apnee moderata – AHI = 15-30/ora, apnee severa – AHI = peste 30/ora.
La pacienţii cu peste 20 de apnei pe oră, mortalitatea este semnificativ mai mare decât la cei din aceeaşi grupă de vârstă care nu au acest sindrom. Riscul major il reprezinta moartea subita in somn. Deasemeni, la pacienţii cu SAS s-a constatat o frecvenţă crescută a accidentelor rutiere datorită alterării stării de vigilenţă şi somnolenţei excesive care determină adormire la volan.
Modificari ale functiei sexuale si ale nivelurilor hormonilor sexuali la femei obeze dupa chirurgie bariatrica
Obezitatea este asociata cu deteriorarea functiei sexuale si cu modificari ale hormonilor sexuali la femei. Exista relativ putine studii asupra evolutie acestei probleme dupa chirurgia bariatrica.
Un astfel de studiu a fost publicat recent (4 noiembrie 2013) in JAMA Surgery (The Journal of the American Medical Association) (vezi articolul)
Rezultatele studiului sint incurajatoare, la doi ani dupa interventia bariatrica pacientele au raportat imbunatatiri substantiale ale vietii sexuale ,de asemenea sau produs ameliorari ale nivelurilor hormonilor sexuali feminini.
Pacientele au raportat imbunatatiri semnificative ale calitatii vietii ,ale imaginii de sine,si chiar disparitia simptomelor depresive.
Obezitatea morbidă are tratament... chirurgical! Evoluţia pacientului cu cel mai mare indice de masă corporală operat la Iaşi
Pacientul C.C. de sex masculin, în vârstă de 41 de ani, cu obezitate morbidă, se internează la Spitalul Arcadia din Iași în luna mai 2013, având recomandare de intervenție chirurgicală bariatrică prin metoda gastrectomie longitudinală (Gastric Sleeve).
Pacientul are înălțime de 163 cm, la o greutate de 196 kg, având un IMC calculat de 73,77 kg/m² și un exces ponderal de 133 kg. Are asociate următoarele comorbidități: apnee de somn de tip restrictiv, hipertensiune arterială gr. II, hiperlipidemie, tromboză venoasă profundă cu sindrom posttrombotic.
Evaluarea preoperatorie a pacientului a inclus:
-
consult pneumologie și polisomnografie – a evidențiat apneea de somn în formă severă, necesitând protezare respiratorie;
-
control cardiologic – a evidențiat hipertensiune arterială gr. II, ținută sub control cu medicație;
-
consult de diabet zaharat și boli de nutriție – a evidențiat hiperlipidemie, cu indicație de tratament;
-
consult de gastroenterologie – s-a practicat endoscopie digestivă superioară cu biopsie de mucoasă gastrică pentru a depista prezența helicobacter pylori, rezultatul fiind stomac sănătos, fără bacterie;
-
consult de psihologie efectuat de psiholog specializat în obezitate – s-a evaluat profilul psihologic al pacientului și s-au pus bazele pregătirii sale în vederea intervenției chirurgicale bariatrice și a schimbărilor de stil de viață din perioada postoperatorie.
Intervenția chirurgicală a fost programată doar după parcurgerea integrală a protocolului preoperator (consultații, analize, investigații, tratament) și obținerea avizului final al tuturor membrilor echipei medicale pluridisciplinare: pneumolog, diabetolog-nutriționist, cardiolog, gastroenterolog, psiholog, anestezist, chirurg.
Intervenția chirurgicală prin metoda gastrectomie longitudinală a fost efectuată cu anestezie generală, cu intubație oro-traheală, pe cale laparoscopică, îndepărtându-se marea curbură gastrică, astfel încât stomacul a fost transformat într-un tub cu o capacitate de 150-200 ml.
Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, pacientul mobilizându-se și reluându-și tranzitul intestinal din prima zi postoperatorie. În ziua a treia postoperatorie a fost efectuat controlul radiologic cu substanță de contrast, care a evidențiat integritatea suturilor și forma corectă a tubului gastric, după care pacientului i s-a permis aportul de lichide p.o. În a patra zi postoperator pacientul a fost externat, cu recomandarea de regim alimentar hidric în prima săptămână, urmat de încă trei săptămâni cu alimentație semisolidă (cu prânzuri care să nu depășească volumul de 150-180 ml). În a șaptea zi postoperator s-au suprimat firele în ambulatoriu. După 30 de zile, pacientul a putut consuma alimente solide.
Controlul clinic efectuat la 30 de zile de la intervenție a arătat o scădere în greutate de 24 kilograme (18% din excesul ponderal).
La 6 luni de la operație, pacientul a scăzut în greutate cu 55 kilograme ( 41,35% din excesul ponderal). Efectul asupra comorbidităților a fost spectaculos, pacientul renunțând atât la tratamentul antihipertensiv, cât și la tratamentul de protezare respiratorie.
Având în vedere statisticile mondiale după o intervenție bariatrică de tip Gastric Sleeve, care arată o pierdere aproximativă de 60% din excesul ponderal (EWL) la un an după intervenție, concluzionăm că rezultatul la 4 luni pentru pacientul C.C. este optim, cu ameliorarea comorbidităților și creșterea semnificativă a calității vieții.
Discuții
Obezitatea sau „epidemia mondială a secolului XXI” nu este numai o problemă estetică, ci în primul rând o tulburare de nutriție caracterizată prin sporirea greutății corporale mult peste nivelul greutății ideale, cu ample consecințe asupra stării de sănătate. În funcție de valoarea indicelui de masă corporală (IMC = greutatea individului în kg raportată la pătratul înălțimii, exprimată în metri), pacienții pot fi clasificați astfel:
-
normoponderal: IMC = 18,5 – 25 kg/m²
-
supraponderal: IMC = 26 – 29 kg/m²
-
obezitate: IMC ˃ 30 kg/m²
-
obezitate morbidă: IMC ˃ 40 kg/m².
Obezitatea este însoțită frecvent de boli grave precum hipertensiunea arterială, dislipidemii, diabet zaharat de tip II, apnee în somn. Pe lângă impactul obezității asupra sănătății, putem menționa efecte nedorite de natură profesională sau socială, ca discriminarea și afectarea vieții în cuplu. Tratamentul obezității se poate face prin metode terapeutice conservatoare (dietă, exerciții fizice, medicamente), eficiente mai ales în cazul unui IMC < 35 kg/m².
În cazul obezității morbide, chirurgia este considerată astăzi cel mai eficient tratament, singura ce poate trata și obezitatea, și afecțiunile asociate. Intervenția chirurgicală este indicată la pacienți cu IMC ≥ 40 kg/m² fără comorbidități sau cu IMC ˃ 35 kg/m² cu comorbidități provocate de obezitate. Gastrectomia longitudinală este recunoscută de Federația Internațională de Diabet ca tratament de elecție pentru diabetul de tip II la pacienții cu obezitate.
Gastrectomia longitudinală laparoscopică (Gastric Sleeve) este o procedură restrictivă, în timpul căreia se îndepărtează 75% din stomac, tubul gastric rămas având un volum de aproximativ 150 – 200 ml. În intervenție se elimină zona din peretele gastric care secretă Ghrelina – un hormon responsabil pentru apariția senzației de foame. Astfel, pacientul este ajutat să slăbească pe de o parte prin limitarea volumului alimentelor ingerate și, pe de altă parte, prin diminuarea senzației de foame.
Efectul acestui tip de intervenție chirurgicală asupra scăderii ponderale este evident, dar și mai important este efectul asupra comorbidităților legate de obezitatea morbidă. Pacientul nostru (care este pacientul cu cel mai mare IMC operat în Iași prin metoda Gastric Sleeve – 73,77 kg/m²) a putut renunța, după prima lună de la intervenție, și la suportul respirator, și la tratamentul antihipertensiv. Toate aceste schimbări în bine au determinat o îmbunătățire evidentă a calității vieții, completată de o excelentă stare psihică a pacientului, care își privește acum viața și viitorul cu optimism și încredere.
Modificări hormonale la femeile obeze după chirurgie bariatrică
Modificări ale funcţiei sexuale şi ale nivelurilor hormonilor sexuali la femeile obeze după chirurgie bariatrică
Obezitatea este asociată cu deteriorarea funcţiei sexuale şi cu modificări ale hormonilor sexuali la femei. Există relativ puţine studii asupra evoluţiei acestei probleme după chirurgia bariatrică.
Un astfel de studiu a fost publicat recent (4 noiembrie 2013) în JAMA Surgery (The Journal of the American Medical Association) (vezi articolul - Added benefit of Bariatric Surgery)
Rezultatele studiului sînt încurajatoare, la doi ani după intervenţia bariatrică pacientele au raportat îmbunătăţiri substanţiale ale vietii sexuale, de asemenea s-au produs ameliorări ale nivelurilor hormonilor sexuali feminini.
Pacientele au raportat îmbunătăţiri semnificative ale calităţii vieţii, ale imaginii de sine şi chiar dispariţia simptomelor depresive.
PROGRAM DIETA POST-SLEEVE GASTRECTOMY
PROGRAM DIETA POST-SLEEVE GASTRECTOMY
PRINCIPII DE BAZA
1.Consumaţi numai alimente cu putere calorica scazuta- evitati zaharurile concentrate,mai ales pe cele in forma lichida, pentru ca sunt pline de calorii nenutritive si incetinesc pierderea in greutate . grasimile si prăjelile sunt de asemenea o sursa importanta de calorii.
2.Mestecaţi bine (de aproximativ 25 de ori un dumicat) si inghititi incet (Nu fiti lacomi!)
Nu uitati: după operaţie, stomacul nu poate retine mai mult de 120-180 g.
Va veti simţi satul cu doar cateva linguri de mâncare!
Nu mancati peste masura! Cu timpul, stomacul se lărgeşte. Durează 6 -9 luni (chiar mai mult) pana când stomacul se stabilizează si va permite sa mancati o cantitate relativ normala de hrana.
3. Incetati sa mai mancati din momentul in care va simţiţi confortabil de satul, pentru ca, altfel, veti vomita si va veti dilata stomacul. Daca nu reuşiţi sa reţineţi in stomac nici un aliment si aveţi probleme de hidratare, beti Gatorade. Gatorade conţine si electrolitii necesari funcţionarii normale a celulelor. De indata ce va simţiţi mai bine, reveniţi la băuturile fara calorii (apa, băuturi dietetice)
4.Beti minim 6—8 ceşti de lichid pe zi ,(controlati-va următoarele simptome: dureri de cap, ameţeala, greaţa, letargie, limba incărcata, urina de culoare inchisa).
5.Nu beti lichide cu 15 min inainte de mese. Reîncepeţi sa beti lichide la 30-40 min dupa masa.
6.Mancati zilnic 3 mese reduse cantitativ dar bogate in substante nutritive, plus o gustare bogata in proteine.
7.Mesele trebuie sa conţină, in ordine: proteine, fructe, legume, cereale integrale.
8.Fixati-va un orar pentru suplimente (vitamine, minerale si amestecuri proteice -vezi "Suplimente") si pentru medicatie;
9.Introduceti alimentele noi, pe rand, pentru a evita intoleranta. Daca nu toleraţi un aliment, reintroduceti-l după 1 saptamana.
10.Daca nu tolerati lactatele, inlocuiti-le cu Lactaid. Puteti eventual lua pastile de lactazâ când consumaţi lactate, pentru digerarea mai uoara a lactozei. Puteti incerca laptele de soia fortificat cu calciu si vitamina D.
11.FACETI MISCARE !!
Mişcarea este esenţiala pentru cura de slăbire si intretinerea pe termen lung. Mersul pe jos este recomandat in primele 6 saptamani. După 6-8 saptamani, puteti trece la exerciţi care presupun mai mult efort.
EVOLUTIA REGIMULUI ALIMENTAR POST-SPITALIZARE
Cura de lichide -In primele 7 zile dupa operatie ( mai precis dupa efectuarea examenului radiologic cu substanta de contrast) se consuma doar lichide limpezi neindulcite.Consumaţi apa, ceai, supă, incercati sa beti 10 ml (2 linguri) de lichid intr-un interval de 10 de minute.
Băutul din sticla sau cu paiul va poate provoca gaze. Gazele sunt oricum o problema post-operatorie, asa ca incercati sa nu inrautatiti lucrurile.
Piureuri -veti trece apoi la dieta compusa din hrana pasata (pentru urmatoarele 3 saptamini !), fara grăsimi si fara zahar: piureuri de carne rosie/pasare, de cartofi, marmelada (gem de mere) neindulcita. nu veti putea manca mai mult de câteva linguri de mâncare sunteti singurul(a) in măsura sa controlati cat anume mancati.
Regim alimentar dupa externare După externare, veti ramane pe regimul de mai jos, pana când medicul dvs. va decide in alt fel, adică timp de aproximativ 3-4 saptamanii (vezi pag urmtoare pentru sugestii alimentare):came roşie si de pasare (pasate in blender), oua fierte moi,brânza de vaci slaba, budinci fara zahăr, piure de piersici conservate (dar nu in sirop!), piure de banane, legume uşor inabusite si amestecate in blender, sau bine-fâcute si pisate cu furculiţa. terci din fulgi de ovăz, porumb, faina.
Alimente solide -daca tolerati alimentele din regimul de mai sus, dupa 3-4 saptamani puteti trece treptat la un regim din alimente solide, care pune accent pe proteine slabe, fructe/legume si pe cereale integrale, si limitează grăsimile si zahărul.
Acest regim este foarte individualizat. Este normal sa manifestati intoleranta la unele alimente, încercaţi sa le reintroduceţi mai târziu in dieta dvs.
NU UITATI: mancati incet, mestecati bine si nu mancati in exces!
Veti ajunge, in cele din urma, sa tolerati diverse alimente din fiecare grupa de alimente.
|
Sugestii alimentare pentru regimul alimentar post-externare (primele 3-4 saptamani)
|
Daca aveţi diaree sau vomitati, folosiţi Gatorade pentru rehidratare.
Mâncare pentru copii mici. Daca nu doriţi sa va preparaţi mâncarea, puteti recurge la conservele sau borcanele cu mâncare pentru bebeluşi. Alegeti-le pe cele cu mai puţin zahăr si mai bogate in proteine (carne roşie si pui). Pute-ti manca mai toate alimentele (sărace in grăsimi si zaharuri), insa sub forma de piure (in blender).
|
Exemple de meniuri
|
|
Sunteti liber sa va fixaţi propriul orar pentru mese, suplimente si gustări! |
Zaharuri concentrate
Majoritatea alimentelor si băuturilor care conţin zaharuri concentrate sunt pline de calorii "goale" sub forma de zahăr. Aceste produse conţin mai ales calorii cu valoare nutritiva redusa, ceea ce inseamnâ ca, cel mai adesea, ele nu conţin suficiente vitamine, minerale, proteine si fibre. Substanele nutritive sunt esenţiale dupa operate si va ajuta sa recuperaţi si sa asimilaţi hrana necesara. Dupa operaţie, fiecare dumicat contează. Daca va umpleti stomacul cu dulciuri concentrate, nu veti slabi si veti inlocui hrana sănătoasa cu o hrană bogată in calorii si zahăr.
Cititi lista de alimente / băuturi concentrate de mai mai jos si ganditi-va la o soluţie mai sanatoasa pentru dumneavoastra.
Evitati :Inghetata,Lapte cu ciocolata,Budinca/Iaurt indulcit, cu fructe /Fructe uscate/Fructe congelate sau conservate in sirop/Suc de fructe /Cereale cu glazura de zahăr/Gogosi/Inghetata de fructe/Prăjituri/Plcăinte/Pişcoturi/Jeleuri/Băuturi răcoritoare obisnuite (Coca Cola , Pepsi, Fanta, Sprite,Seven-up,Mirinda,Orangina,Frutti) Limonada/Ceai cu gheata indulcit (ice tee)/ Băuturi din fructe/Zahăr de masa/Miere/Zahăr candel (bombastic) Jeleu obisnuit/Guma cu zahăr/Melasa/Siropuri/Serbet /Gemuri
Nota: puteti folosi indulcitori artificiali ca nutrasweet/Equal, zaharina ...
Evoluţia regimului pe zile
Exista indicaţii generale privind momentul când anume trebuie sa introduceti diversele alimente in dieta dumneavoastra.
Ritmul de adaptare la regimul alimentar diferă de la individ la individ.
1-3zile post-operatie : nimic pe cale bucala
4-7 zile post-operatie: lichide limpezi
7-14 zile post-operatie treceti treptat de la lichide (lichide simple, fara zaharuri concentrate) la piureuri lungi(aproape lichide) (fara zaharuri concentrate si sărace in grăsimi). încercaţi sa consumai 100 g de lichide pe ora pe parcursul unei zilei (nu si in timpul mesei!)
14 zile pana la 3 saptamani post-operatie: dieta cu alimente bogate in proteine, încercaţi sa beti 150 ml lichide din ora in ora. Ar trebui sa consumati aprox 550-700 de calorii si 50-60 grame proteine.
3-6 saptamani post-operatie: toate alimentele pe care le-ati tolerat anterior, tofu, peste si fructe de mare, (felii subţiri de carne de curcan sau de şunca si alte feluri de carne presata, felii de brânza slaba, fructe coapte ,sau conservate si neindulcite, cartofi, terciuri, cereale neindulcite in amestec cu lapte degresat sau partial-degmsat, pui fiert in supa (tăiat in bucatele), pâine prăjită si biscuiţi, fasole si mazăre, carne de curcan si de vita fiarta si tocata.
6-8 saptamani post-operatie: carne de pasare (fara piele) tăiata cubulete, carnati vegetali, legume inabusite, fructe moi (pepene roşu, pepene galben, piersici, prune), paste bine fierte.
3 luni post-operatie: carne vitel, fructe si legume tari, inclusiv salate.
6 luni post-operatie: carne vita si porc (recomandam sa optati cat mai des pentru carnea de pasare si de peste, pentru ca este mai slaba).
Regimul trebuie sa fie intotdeauna bogat in proteine si sărac in carbohidrati rafinaţi (faina alba). Ordinea de preferinţa recomandata: proteine, fructe si legume, cereale integrale.
Suplimente:
Este posibil sa aveţi nevoie de suplimente minerale si vitamine pentru a preveni carenţele;
Primele 2-3 saptamani post-operator:
Pastile Multivitamine (Spectrum 1cp/zi)
Calciu efervescent-de preferat in timpul mesei de 2 ori / zi
Vitamina D: conform indicaţiilor medicului si numai daca analizele preoperatorii indica un nivel scăzut al vit D in sânge.
Amestecuri proteice: trebuie sa aibă un continut ridicat de proteine (15 -25 grame/portie) si zahar in cantitate mica (sub 6 grame/portie).
Cititi etichetele de pe produse, pentru a vedea ce valoare nutritiva au!
Exista 2 tipuri de amestecuri proteice: preamestecuri si pudre amestecate cu lapte.Puteti bea amestecul in porţii a cate 60-120 g fiecare.
Dupa operatie,aveti nevoie de 50—70 grame de proteina pe zi. Pentru a va satisface nevoia de proteine, amestecurile de proteină, vor suplimenta meniul pe care vi l-ati fixat. De indata ce veti putea sa primiţi suficiente proteine din alimente, nu va mai trebui sa recurgeţi zilnic la amestecurile proteice.
Suplimente dupa 3 saptamani
|
Vitamine/minerale/ suplimente alimentare |
sugestii |
|
1-2 Multivitamine cu minerale (ex cu fier) ptr. adulţi |
|
|
1200 mg Citrat de calciu / zi (de preferat in 2 reprize, in timpul mesei |
Calciul trebuie sa fie sub forma de Citrat. Evitati Carbonatul -nu se absoarbe bine! |
|
Vitamina D |
Conform prescripiei medicului si numai daca nivelul preoperator este scăzut |
|
Fier |
Conform prescripţiei medicului |
|
Amestecuri proteice |
Daca nu puteti consuma 50-70 grame proteina/zi din alimentatia din dieta, ar fi recomandabil sa luaţi suplimente proteice. Discuţie cu nutritionistul |
|
Coleretice-2 pastile Ursofalk / zi |
Aceste pastile se iau numai 6 luni si numai daca aveţi vezica biliara. Pastilele va ajuta sa preveniţi formarea calculilor biliari ca urmare a pierderii rapide in greutate. |
Continutul proteic al diverselor alimente
Aliment Porţie Proteine (grame)
|
Fasole conservata, la cuptor |
1/2 ceaşca |
7 |
|
Fasole, rinichi, |
1/2ceasca |
8 |
|
Fleica de vita |
100 g |
21 |
|
Muschiulet vita |
100 g |
21 |
|
Brânza degresata |
30 g |
6 |
|
Brânza de vaca 1% grăsime |
1/2 ceaşca |
14 |
|
Brânza de vaca cu smântână |
½ ceaşca |
13 |
|
Brânza, parmezan (rase) |
1/4 ceaşca |
12 |
|
Brânza, mozzarella, parţial degresata 30 |
8 |
|
|
Piept de pui fara piele |
100 g |
26 |
|
Pulpa pui fara piele |
100 g |
21 |
|
Cod alb la cuptor |
100 g |
21 |
|
Ou fiert tare |
1 |
6 |
|
Şunca slaba |
100 g |
21 |
|
Hamburger (din came de vaca tocata) |
100 g |
21 |
|
Lapte degresat |
1 ceaşca |
8 |
|
I apte partial-degresat |
1 ceaşca |
.11 |
|
Muchi de porc file |
100 g |
21 |
|
Cotlet porc |
100 g |
21 |
|
Pudra proteica (diverse mărci) |
1 masura |
16 |
|
Somon la cuptor |
100 g |
21 |
|
Crevete fiert in aburi |
100 g |
18 |
|
Boabe de soia |
1/2 ceaşca |
14.3 |
|
Faina de soia degresata |
1/4 ceaşca |
12,8 |
|
Lapte de soia simplu |
1 ceaşca |
6,6 |
|
Seminţe de soia |
1 /4 ceaşca |
15 |
|
Friptura muchi de vaca |
100 g |
26 |
|
Peste la cuptor |
100 g |
21 |
|
Tofu |
1/2ceaşca |
10 |
|
Ton conservat in apa |
100 g |
25 |
|
Carne de curcan, carne alba |
100 g |
21 |
|
Muschiulet de vitei |
100 g |
21 |
|
Pulpa superioara vitei (fleica) |
100 g |
21 |
|
Iaurt vanilie (fara zahăr) |
1/2ceaşca |
5 |
|
Iaurt cu fructe, fara grăsime, |
1 ceaşca |
8 |
|
Iaurt fara fructe sărac in grăsimi |
1 ceaşca |
8 |
EXEMPLU DE MENIU SI ORAR DE MASA
|
Ora |
Cantitate |
Aliment/ condiment/supliment (dati cat mai multe detalii: denumire, metoda de pregătire etc.) |
Proteine (grame) |
|
Mic dejun Ora 8 |
1 |
Ou fiert tare |
|
|
1/2 |
felie de pâine integrala prăjită |
||
|
Prânz 12 :30 |
60 g |
Ton conservat in apa |
|
|
1 Iinguria |
Maioneza uşoara |
||
|
3 |
Biscuiţi săraci in grăsime |
||
|
1 |
Roşie medie, in felii subţiri |
||
|
Cina 18:00 |
60 |
Pulpa pui, prjita in suc de lămâie, tăiata in bucatele |
|
|
2 linguri |
Morcovi fierti in aburi, taiati in bucatele |
- |
|
|
1 lingura |
Mazăre verde gătita |
- |
|
|
Gustări 20:00 |
1/2ceaşca |
Brânza de vaci slaba |
- |
|
2 bucati |
Pere din conserva (fara zahăr) |
||
|
Băuturi |
|||
|
7:00 |
200 |
Apa plata |
- |
|
9:00 |
300 |
Lapte degresat |
|
|
14-16 |
700 ml |
Apa plata |
|
19:00 |
400 ml |
Ceai fara zahar |
|
|
21:00 |
400 ml |
Apa plata |
wwww
- Home
- Chirurgie bariatrica
